Introduceți limba rusă mai jos, apoi faceți clic pe butonul de citire, veți auzi pronunția.
Pronunția rusă se caracterizează prin mai multe trăsături distinctive. Sunetele consoanelor includ adesea palatalizarea (înmuierea), unde consoanele precum \"т\" devin \"ть\" ([tj]), schimbând sensul cuvântului. Reducerea vocalelor este crucială: \"o\" neaccentuat sună ca \"a\" ([ɐ] sau [ə]), iar \"e\" devine \"i\" ([ɪ]).
Plasarea accentului este imprevizibilă și modifică calitatea vocalelor - de exemplu, \"молоко́\" (lapte) are accentul care se deplasează între silabe. Consoanele sonore (б, в, г) se desfac la terminațiile cuvintelor (\"друг\" sună ca [druk]), în timp ce cele surde (п, т, к) pot vorbi înaintea consoanelor sonore.
Apar grupuri provocatoare, cum ar fi \"взгляд\" ([vzgljat], \"privire\") și \"счастье\" ([ˈɕːæsjtjjə], \"fericire\"). \"Rularea \"р\" ([r]) și absența distincțiilor de lungime vocală definesc, de asemenea, ritmul său.